Fostul Consulat Otoman

Școala turcească a funcționat pe lângă Geamia Aziziye, fiind inaugurată în anul 1863, în timpul sultanului Abdulaziz. Clădirea a fost construită în stilul arhitectural specific perioadei, cu parter, etaj și acoperiș cu olane. În această zonă se afla mahalaua turcească, aici fiind situate principalele edificii publice ale orașului, devenit reședință de sangeac: geamia, conacul pașei, bazarul, portul și altele. Ne punem speranța că această clădire istorică își va recăpăta strălucirea și importanța de altă dată.

Pe strada Babadag, una dintre cele mai importante străzi ale municipiului, se află situată Sinagoga, așa cum o denumesc toți tulceni, sau Templul Israelit, așa cum apare în documentele oficiale și cum este numită de evreii tulceni, atâția câți au mai rămas.  Pare o construcție care a călătorit în timp, fiind singura de acest gen pe întreaga stradă, străjuită de o parte și alta de blocuri din beton. Pe vremuri, strada Babadag, alături de străzile înconjurătoare, constituia centrul cartierului evreiesc al Tulcei, al cărui număr de suflete atingea, în 1910, aproximativ două mii. Mahalaua israelită, așa cum era numită de tulceni, s-a format mai târziu și mai încet decât cele românești, grecești sau bulgărești, poate și pentru faptul că negoțul tulcean a fost multă vreme un fief al grecilor și al armenilor.  Templul Israelit este un vestigiu aproape singuratic al unei comunități numeroase și importante a orașului, din care mai există astăzi doar câteva zeci de reprezentanți. Din când în când, frumoasa sinagogă găzduiește diverse evenimente culturale.

Geamia Azizyie din Tulcea a fost construită în anul 1863, în timpul domniei sultanului Abdul Aziz, căruia îi este dedicată şi de la care îi provine numele. Este una dintre cele mai mari geamii construite de către Imperiul Otoman pe teritoriul Dobrogei, din piatră cioplită cu o grosime de 85cm. Frumoasa construcție are în dotare un număr impresionant de ferestre (32), amplasamentul lor fiind de 18 în zona superioară şi asigurând iluminarea naturală pentru terasa interioară ce împrejmuieşte geamia pe trei laturi şi un număr de 14 ferestre în zona inferioară. De la început, pe lângă geamie a funcţionat o şcoală turcească, care îşi avea sediul în imobilul din (actuala) str. Independenţei nr.4, existent şi astăzi. Minaretul geamiei, vizibil și în zilele noastre, datează din anul 1897, când a fost reconstruit din fonduri puse la dispoziţie de Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice.

Casa Avramide este o componentă a Complexului Muzeal de Patrimoniu Cultural Nord-Dobrogean ce aparține de Institutul de cercetări Eco–Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea.  Această superbă casă, cunoscută printre tulceni și drept Casa Colecțiilor, a fost construită la sfârșitul secolului al XIX-lea de către Alexandru Avramide, de etnie greacă. Acesta era un prosper întreprinzător local, ce deținea mai multe mori, ateliere, diverse spații comerciale, o fabrică de cherestea, dar și mai multe suprafețe agricole. Despre Alexandru Avramide se știe că sosea în orașul Tulcea în mijlocul secolului al XIX-lea, fiind determinat de o puternică ambiție și tenacitate, care mai apoi aveau să facă din acesta unul dintre cei mai bogați oameni din întreaga regiune. În apropierea anului 1890, Avramide a reușit să aducă în zonă doi meșteri italieni, cărora le-a încredințat toate cele necesare pentru construirea casei pe care o visa asemenea unui simbol al prosperității familiei. Din acel moment și până când edificiul a devenit cea mai frumoasă construcție din oraș nu a mai trecut mult timp. Amplasată chiar în centrul orașului Tulcea, fix lângă Biserica Sfântul Nicolae, casa considerată de lux se remarca în special prin încăperile de la nivelul inferior. Acestea sunt decorate cu stucatură pictată, plafoane pictate și beneficiază de uși în două canate, două fațade principale, iar la una dintre acestea se poate observa o scară impunătoare realizată din mozaic confecționat din marmură. După anul 1944, casa a fost transformată în sediul Comitetului Democratic Grec, iar de la data de 14 noiembrie a anului 1949 a fost semnat actul prin care a luat naștere Muzeul „Delta Dunării”, care s-a deschis în mod oficial abia pe 1 mai 1950. Muzeul ocupa două camere din întreaga clădire și deținea în patrimoniul său 872 de materiale complementare sau obiecte. Între anii 1952-1953 în același imobil și-a desfășurat activitatea Inspectoratul Școlar al județului Tulcea. Pentru ca abia din anul 1957 să aibă loc primele reorganizări ale muzeului. Din anul 1959 la demisolul clădirii a funcționat o secție specială de arheologie și etnografie, însă aceasta a fost închisă în anul 1962. Din anul 1964 când au fost construite la demisolul clădirii bazinele pentru acvariu, împreună cu alăturarea unei colecții formate din 1500 de piese biologice, plus un ierbar voluminos, casa a funcționat în complexitatea sa drept muzeu de științe ale naturii. Recent edificiul a fost reabilitat printr-un proiect denumit „Restaurarea și Reabilitarea a două clădiri de patrimoniu din municipiul Tulcea incluse în circuitele turistice regionale” oferind în ziua de astăzi printr-o expoziție modernă, principalele elemente istorice ale orașului Tulcea, dar și ale familiei Avramide. Tot aici sunt puse în valoare perfect diverse obiecte de patrimoniu provenite din colecțiile Institului de Cercetări Eco–Muzeale „Gavilă Simion” Tulcea.

Muzeul de Etnografie și Artă Populară din Tulcea este găzduit astăzi în fostul sediu al Băncii Naționale a României – Agenția Tulcea. Clădirea este una dintre edificiile publice emblematice pentru municipiu, constituind, împreună cu alte construcții, exemple valoroase ale arhitecturii de forme naționale.  Construcția are la bază un proiect elaborat în 1924 și a fost ridicată în perioada interbelica (1924-1927), deci la finele epocii de manifestare a curentului național în arhitectura României. Acest edificiu public poate fi considerat un exemplar reușit al arhitecturii moderne, edificate pe valorile celei tradiționale, ce a marcat prima parte a secolului al XX-lea.  Patrimoniul Muzeului de Etnografie și Artă Populară reflectă, prin diversitatea colecțiilor, un model cultural unic generat de conviețuirea etnică dintre români și celelalte populații. Cele aproximativ 8600 de piese alcătuiesc un fond etnografic inestimabil decodificabil în cadrul colecțiilor de artă populară și port popular, etnografie, patrimoniu industrial și foto-document. Muzeul a fost recent reabilitat, renovat și redeschis și încântă privirile vizitatorilor cu colecțiile de ștergare, vase de metal, covoare și artă populară aromânească. De asemenea, muzeul găzduiește și expoziții tematice temporare!

Muzeul de Artă din Tulcea este găzduit într-o clădire în stil neo-clasic, ridicată între anii 1863-1865, ca palat administrativ al Sangeacului de Tulcea, denumit atunci și Conacul Pașei.  După intrarea Dobrogei în componența statului român, devine în 1878 sediul Prefecturii județului Tulcea, având la parter Tribunalul Județului, corpul Portăreilor și Curtea de jurați. Între 1950-1970, aici a funcționat Sfatul Popular Raional Tulcea. Devine într-un final sediul Muzeului de Artă pe 23 august 1982 și funcționează astfel de atunci. În total, muzeul deține șapte colecții principale: pictură modernă și contemporană (932 lucrări), sculptură modernă și contemporană (420 lucrări), icoane din secolele XVIII, XIX și XX (797 lucrări), grafică modernă și contemporană (4016 lucrări), plăci de gravură, unice în țară (400 lucrări), artă orientală din secolele XVIII și XIX (311 piese), artă decorativă din secolele XVIII, XIX și XX (139 piese). Nucleul de forță al colecției de pictură îl reprezintă lucrările perioadei de avangardă: Hans Mattis Teutsch, Max Hermann Maxy, Marcel Iancu, Corneliu Michăilescu, culminând cu cele 14 opere (10 de pictură, patru de grafică) semnate de cunoscutul artist de notorietate universală, Victor Brauner (pictor, sculptor și poet suprarealist născut la Piatra-Neamț). Cât despre patrimoniul statuar bogat al muzeului, acesta e constituit din 420 de sculpturi moderne și contemporane. Se remarcă prin valoarea deosebită lucrările artiștilor Ion Georgescu, Dimitrie Paciurea, Frederic Storck, Alexandru Călinescu, Oscar Han, Milița Petrașcu, Emilian Celine, Constantin Baraschi, Romul Ladea, Ion Jalea. Ghidul de vizitare poate fi descărcat de AICI sau scanând codul QR în muzeu!